Poți preda cea mai bună lecție din viața ta, și în două zile cursantu...

Am aflat că nu sunt specială, dar hai să-ți explic la ce mă refer. Probabil ți s-a întâmplat și ție să parcurgi o lecție dintr-un curs sau să fii în sala de clasă chiar și să ți se pară că ai înțeles 100% totul. Apoi, a doua zi sau chiar peste câteva ore, să-ți dai seama că de fapt n-ai înțeles nimic. Nu-ți amintești aproape nimic din ceea ce ți se părea că știi. Vreau să vă spun că e normal să se întâmple asta. Se numește curba uitării. Ce înseamnă asta de fapt? Înseamnă că nu putem să reținem o informație pe care am auzit-o o singură dată. Iar dacă ești autor de cursuri, ar trebui să fii foarte atent la acest aspect în cursurile tale. Practic, dacă cursanții tăi la finalul unei sesiuni îți spun că e clar, am înțeles totul, e perfect, acest lucru nu o să mai fie adevărat a doua zi. Totuși, ce poți să faci tu ca autor pentru cursanții tăi este să încerci să-i faci să-și amintească informația pe care credeau că au înțeles-o și pe care, credeau că au reținut-o. Spre exemplu, la finalul unei lecții, asigură-te că le pui la lucru creierele. Cu un test prin care tu îi forcezi să-și reamintească ceea ce credeau că știu deja. Și nu, nu ajută dacă îi pui să urmărească din nou lecția. Ce ajută cel mai mult este momentul în care îl pui pe om să încerce să răspundă, spre exemplu, la niște întrebări din amintirile pe care le are. În momentul ăla, el va accesa informația pe care a învățat-o și pe care credea că o știe și descoperă cât de mult știe de fapt. Și acum vreau să te întreb ceva. În cursul tău există astfel de momente în care îl forcezi pe cursant să facă ceva din amintirile pe care le are despre lecția pe care tocmai apar cursul? Sau doar te bazezi pe faptul că a înțeles, cum spune, și treci mai departe?